"Romanii
Au fãcut pod peste Dunãre în 105 şi au ocupat Dacia în 106. Au pornit spre nord fãcând drum imperial, drum de piatrã. Între 6 şi 10 metri lãţime, patru straturi adâncime, 90 cm, straturi de bolovani legaţi cu mortar, piatrã spartã mãrunt, pietriş sau nisip cu grãunte mare, apoi pavimentul, lespezi şlefuite. Pe margini, borduri solide, din loc în loc, brâuri care sã ţinã drumul strâns, rigole ca sã se scurgã apa. Inginerii prospectau terenul în faţã. Ştiau morfogeodezie şi respectau principiile. La numai douã zile de mers, în spatele lor venea drumul. În 108 au ajuns la Napoca, apoi la Porolissum, Zalãu. 450 km. În doi ani. Apoi au fãcut drumurile secundare, drumuri pentru transport marfã sau vicinale. Dar şi drumuri private. În total, în Dacia au fãcut peste 4.300 de kilometri de drumuri şi 25 de poduri în primii ani de ocupaţie.... Ei au stat aici 160 de ani. Nouã ne-au mai trebuit 1.600 de ani sã facem încã pe atât.
Nemţii
6.800 de kilometri s-au fãcut în timpul lui Carol I, în mai puţin de 15 ani. În Transilvania, toate mãsurãtorile topo şi hãrţile s-au fãcut în timpul ocupaţiei habsburgice. Topograful Dorin Ursuţ le-a studiat şi a predat topografia la universitate spunând tot timpul: de fiecare datã, la fiecare verificare, cotele din hãrţile tocmite de austrieci au ieşit la fix!
Românii
Trei ani au lucrat la 5,6 km de drum care ocoleşte Gherla. În 14 august, Emil Boc, Radu Berceanu, directori locali şi primarul Gherlei tãiau panglica acestei centuri ocolitoare. La cinci zile dupã, drumul s-a prãbuşit. A alunecat terenul. Şi acum se lucreazã la el, iar firma care l-a fãcut se obligã sã plãteascã refacerea lui. Primarul, premierul, ministrul se obligã şi ei sã-i mai taie o datã panglica .........."
Ceea ce este mai trist este ca sunt convins ce exemplul de mai sus nu este singular.
Cu toti cunoastem problema uriasa cu, care tara noastra se confrunta in ceea ce priveste infrastructura drumurilor. Exemplul pe care tu ni l-ai dat spre citire este unul minor in comparatie cu uriasa problema a contruiri unei autostrazi.De ceva timp se lucreaza la autostrada Bucuresti Ploiesti si nu se vede mai nimic, lucrarile avanseaza in acelasi ritm sau chiar mai mic cu mersul unui melc:)). Cred ca daca ar fi sa luam in calcul lucrari mici ca cele de asfaltare a unei simple strazi din Ploiesti, unde dupa inceperea lucrarilor de aducere a conductei de canalizare, domnii care se ocupau de proiect au dedus ca acesta este gresit si ca lucrarile trebuie oprite, care nici in momentul de fata nu a avut loc ne putem da seama cat de inapoiati suntem in acest domeniu si ca Romani erau experti in comparatie cu noi.
RăspundețiȘtergereAstept si urmatoarele postari sa vedem daca vor fi la fel de interesante ca acesta sau poate chiar mai bune.